20 Jul 2010

Confesiunile unui asasin economic (mod de actionare FMI/BM in Romania)

"Sunt doua cai de a cuceri o natiune. Una e prin sabie, a doua e prin datorii." John Adams (1735 - 1826)


Acum ~ doi ani am participat la un training tinut de un reprezentant al Bursei de Marfuri, iar la sfarsitul cursului, trainerul ne-a recomandat sa vedem documentarul Zeitgeist.

Episodul despre economie e numit Addendum.

This documentary is again outlined in different parts where they describe various elements of our society from the Fractional Reserve, to the despotic nature of our current system, and outlining a solution to our problem through the advocating of technology, science, and the resources of the earth. This film like it's predecessor has created a nuance wave of various indifferent reactions ranging from conspiracy theories, to debunking attempts, to various labels such as socialist and/or communist propaganda.

Part 2: Confessions of an Economic Hitman

This portion of the film outlines various parts by the interviewing of John Perkins the author of the book Confessions of an Economic Hitman. This part outlines his experience with corporations as a Hitman for business and corporate entities. It points out various problems with this system and the corruption that goes on behind the curtain that most do not understand nor do they see being played by big business. John Perkins is being viewed by many as a Liberal, Anti-Capitalist, Anti-Free Market and sometimes lacking in everything of reality. His book which btw some either reject right off the back cause he offers really no evidence for these claims, or they are accepted understanding that evidence of these things are hard to come by.


Pe baza documentariului si a informatiilor gasite pe wikipedia (textul cu italic) si a catorva articole gasite la o prima cautare pe google am pus cap la cap modul cum actioneaza "asasinii economici" [economic hitman] pentru o tara precum Romania.

Mod de actiune al FMI si Banca Mondiala:


1. Gasesc tari care au resurse

romania1.jpg

Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55% din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%, respectiv 10% din PIB. În schimb, 32% din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa.

La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol ( petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi.

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de ansamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță secundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice.[237] În prezent, industria constructoare de mașini este foarte dinamică, fiind susținuta în principal de producătorul de autovehicule Dacia. Industria românească de IT cunoaște de asemenea o creștere anuală constantă.[237] În general, România întreține un comerț intens cu țări din Uniunea Europeană, în special cu Germania[238] și Italia,[239] care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României.

După o serie de privatizări și reforme de la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000,[240] intervenția guvernului în economia țării a fost destul de absentă, în comparație cu economiile celorlalte state din Europa.[241] În 2005, România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%, cu o cotă unică de 16%. În 2007, aceasta era cea mai mică cotă din UE.[242] Însă, în 2008, România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% și de Republica Cehă, unde s-a introdus recent o cotă de 15%.[243][244]

Salariul mediu brut în România, în luna ianuarie 2009, a fost de 1.839 lei[250]

2. Aranjeaza un imprumut urias la Banca Mondiala, FMI sau alte institutii asemanatoare

fmi.jpg

(dar banii nu ajung in aceasta tara, ci la marile lor multinationalele, cu scopul de a crea infrastructura: centrale electrice, parcuri industriale, porturi, etc. de care beneficiaza doar un numar mic de oameni bogati din acea tara, dar nu ajung la oamenii care au nevoie). Se pot retrage oricand luand cu ei "ce e al lor".

După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a Comerțului,[190] în 2004 ea a devenit membră a NATO[191] iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană.[192]


Începând cu anul 2000, România a atras tot mai mulți investitori străini, devenind cea mai importantă destinație de investiții străine în Europa Centrală și de Sud-Est. Investițiile străine directe au fost, in 2006, în valoare de 8,3 miliarde €.  Un aport însemnat în economia românească îl reprezintă sumele de bani trimise de cetățenii români care lucrează în alte țări ale lumii. Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale, această sumă s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari.

Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri, înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia.[248] În plus, același studiu a considerat că Romania a fost in 2006 a doua țară din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, după Georgia[249].

Pe de alta parte în România rata corupției continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare.


3. Intreaga tara ramane cu o datorie extrem de mare pe care nu o poate plati

1273231724_92214099_1-Preluam-firme-cu-datorii-la-furnizori-banci-si-stat-legal-piata-muncii-1273231724.jpg

 

Romania era cel mai mare datornic al Fondului Monetar International, cu suma de 8,26 de miliarde de DST (drepturi speciale de tragere), aproximativ 9,32 de miliarde de euro, la 1 aprilie, potrivit unei statistici a institutiei.
Imprumutul de la FMI va expira pe 3 mai 2011, suma totala ridicandu-se la 11,4 miliarde de DST (aproape 13 miliarde de euro), se arata in raportul publicat pe site-ul FMI. De asemenea, potrivit statisticii, datoria Romaniei reprezinta 802 la suta din totalul din contul de rezerve al institutiei financiare internationale.

Printre problemele economiei în România se numără: o populație aproximativ jumătate rurală și nefiscalizată, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente scumpe, evaziune fiscală ridicată.

  • Caritas a fost un joc de tip piramidal care a funcţionat în România între aprilie 1992 şi august 1994. A atras miloane de deponenţi din toată ţara care au investit mai mult de 1.000 de miliarde de le vechi (între 1 şi 5 miliarde de dolari americani) înainte de a da faliment în 14 august 1994. La data declarării falimentului avea datorii de 450 milioane de dolari americani.
  • Rafinăriile româneşti au fost implicate în scandaluri intens mediatizate, acumulând datorii uriaşe către stat. În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM şi mai apoi prin CRP, importau şi prelucrau ţiţei plătit cu credite bancare, dar erau obligate de stat să vândă ieftin produsele petroliere, "pentru a stăvili procesul inflaţionist". Pentru reglementarea situaţiei, Guvernul a introdus în anul 2000 taxa de un cent pe litru, plătită de toţi producătorii şi procesatorii cu sediul în România, indiferent de natura capitalului social.
  • CFR Călători primeşte anual peste un miliard de lei de la bugetul de stat pentru a putea asigura activitatea de transport feroviar de călători. În 2008, subvenţia a fost de 1,12 miliarde de RON. De asemenea, compania a încheiat anul 2008 cu datorii de 1,8 miliarde lei. Compania avea in aprilie 2009 datorii 2,1 miliarde, din care 1,2 miliarde RON către furnizorii de electricitate. http://ro.wikipedia.org/wiki/CFR_C%C4%83l%C4%83tori
  • Nuclearelectrica are in 2007 datorii la bugetul de stat în valoare totală de 1,419 miliarde RON (aproximativ 429 milioane Euro), au fost şterse, în baza unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului Romaniei. http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuclearelectrica
  • etc


4. "Asasinii economici" merg si spun:

"ascultati, ati pierdut si asa o gramada de bani, nu va puteti plati datoriile, asa ca vindeti-va petrolul la companiile noastre, foarte ieftin. Lasati-ne sa construim baze militare in tara voastra, trimiteti trupe si sustineti-le pe ale noastre in Irak, votati-ne la urmatoarele alegeri ONU. privatizati companiile de apa, electricitate, si vindeti-le multinationalelor.

În prezent, numărul total de efective participante la misiuni internaționale este de 1601.[352] Momentan, sunt trupe române în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Irak și Afganistan. - wikipedia.

Privatizări contestate:

Procesul de privatizare a fost văzut deseori în presă ca o sursă de corupţie la toate nivelurile. Modul în care s-a făcut privatizarea unor societăţi a ridicat şi continuă să ridice semne de întrebare. În această categorie intră privatizarea unor societăţi precum Romtelecom, Sidex, Combinatul Siderurgic Reşiţa, IPRS Băneasa, Balneoclimaterica Sovata, Petrom etc.  Comisia Europeană (CE) a deschis investigaţii cu privire la acordarea unor ajutoare de stat în cazurile privatizărilor Tractorul Braşov, Mittal Steel Roman şi Automobile Craiova.

Cu toate acestea, în pofida nenumăratelor articole de presă, până în prezent nu există cazuri importante în care să se fi dovedit fraude comise de funcţionarii statului însărcinaţi cu privatizarea.

 
5. Se ofera sa refinanteze datoria iar tara trebuie sa plateasca o dobanda si mai mare

1255006144.jpg

 

Suna cunoscut? :)

6. Apoi vindeti-va resursele incluzand serviciile (sociale, medicale, sistemele educationale, companiile de utilitate, penale si de asigurari, la companiile straine.


Rosia Montana, etc, etc.


 

De fiecare data cand una din cele doua organisme patrunde intr-o tara, fie pentru a conditiona un imprumut sau a cere reforme structurale in schimbul finantarii, oamenii au de suferit.  Reteta este aceeasi. Cand o tara a acumulat datorii pe care nu le mai poate achita apeleaza la FMI, singurul care ii mai poate imprumuta bani. Pentru a obtine insa acesti bani, tara in cauza trebuie sa adopte masuri drastice si bruste, cerute de Fond, care insa afecteaza cu precadere standardul de viata al oamenilor obisnuiti.  
 
Pasi FMI:
1 - insista pentru anularea subventiilor de stat pentru produsele de baza, ceea ce duce, cateodata, si la dublarea unor preturi. 
 
2 - insista pentru devalorizarea monedei, asa ca puterea de cumparare scade si mai mult.
 
3 - taie numarul bugetarilor, crescand rata somajului. 
 
4 - ridica rata dobanzilor, ducand la dizolvarea unei multimi de afaceri locale, crescand din nou somajul.
 
5 - deschide economia respectiva competitiei externe si cresterii pe baza de export, ceea ce poate distruge o economie mica si relativ inchisa. 
 
Pasi Banca Mondiala:
 
Asa-zisele "programe de ajustare structurala" cer masuri similare si peste 40% din imprumuturile acordate de aceasta organizatie merg la proiecte in domeniul petrolului, gazelor naturale, cherestelei, care distrug mediul si adesea calca in picioare terenurile sacre ale popoarelor indigene. 

De ce?

Profesorul de economie Arthur MacEwan, de la Universitatea Massachussetts, ofera o posibila explicatie pentru care FMI urmareste cu atata indarjire politici distructive pentru publicul larg: "Probabil deoarece aceste politici servesc unor interese importante si puternice din SUA si alte economii ale lumii.  SUA au cea mai mare influenta in FMI. Cu peste 18% din voturi, Guvernul SUA are controlul de facto. De-a lungul timpului, FMI a actionat ca o ramura a politicii externe americane, incercand sa creeze un context care sa asigure bunastarea intereselor americane - adica interesele firmelor americane cu baza in SUA si operatiuni in strainatate". (via)

 

Ce mai ramane de facut?

75d0fb3db214749970eb3d644ea06bae.jpg


Nimic! Ca si pana acum:

- Sa consideram orice informatie "neoficiala" ca facand parte din teoria conspiratiei

- Sa consumam produse straine in detrimentul celor romanesti. Ca sa ramanem COOL.- Sa ii claxonam pe ciclisti pe strada si sa radem de ei ca nu isi permit o masina. Eventual una care consuma mult.- Sa luam cat mai multe rate si sa consumam cati mai multi  bani, ca "de aia sunt facuti".
- Sa radem de cei care se implica in organizatii de mediu si sa le spunem ca nu au nici o sansa Ex: activistii "Salvati Rosia Montana". Eventual sa sustinem printr-un like GOLD CORPORATION in loc de REPORT PAGE la pagina lor de facebook.


Ce mai facem?

Si ce ar trebui totusi facut?